Egumena Eustafia (Rotari) – o viaţă în slujba lui Hristos

Întorcându-se la mănăstire, datorită capacităţilor sale intelectuale şi ale calităţilor vocale - rezultatul studiilor asidue de la şcoala eparhială, a fost numită regentă de cor şi secretară a mănăstirii. Păstrând cu stricteţe şi devotament duhul călugăriei cultivat în anii copilăriei şi a tinereţii, în anul 1987 a fost tunsă în monahism. Doi ani mai târziu, odată cu redeschiderea mănăstirii Răciula a fost aleasă stareţă a acestui aşezământ monahal ca mai apoi să fie ridicată în cinul de Egumenă. Cu nădejde la Maica Domnului şi cu sprijinul Sfântului Nicolae şi a Sfântului Eustafie Plachida, maica Egumenă conduce mănăstirea cu multă chibzuinţă şi pricepere, demonstrând frumoase rezultate duhovniceşti, culturale şi economice; păstrează cu stricteţe rânduielile vechi de la maici în tipic dar şi gospodărie, învăţând surorile duhul modestiei, sfiiciunii şi a tot ce este frumos pentru Dumnezeu.

În mănăstire se păstrează cu sfinţenie părticele din moaştele a 28 de sfinţi şi icoana cu părticică din moaştele Sf. M. Mc. Eustafie Plachida. De o mare valoare este şi epitaful vechi, reîntors mănăstirii la redeschidere de către Arhimandritul Iosif (Gargalâc), cel care în vremuri de prigonire a credinţei l-a păstrat cu mare grijă.

Recent, cu străduinţa maicii stareţe şi a părintelui duhovnic, în mănăstire a fost deschisă o bibliotecă ce conţine cărţi de slujbă, literatură religioasă, de cultură generală dar şi cărţi bisericeşti vechi, ferite cu dragoste de către călugăriţe de la distrugere. Maica Egumenă păzeşte cu stricteţe votul sărăciei, motiv pentru care surplusul de cărţi este donat altor mănăstiri, bibliotecilor din localităţi, azilurilor de bătrâni, şcolilor primare şi penitenciarelor.

Într-un mic muzeu din mănăstire sunt expuse obiecte vechi de artă şi cultură bisericească, multe dintre ele fiind lucrate în lemn de către Egumenul Antonin care timp de 28 de ani a fost duhovnic al mănăstirii. Se păstrează chiar şi ţesături lucrate de măicuţe şi surori din care îşi dobândeau pâinea cea de toate zilele.

Maica Egumenă se străduieşte să insufle măicuţelor şi surorilor tinere preţuirea lucrului monahal cu linişte şi rugăciune, le-a îndemnat să înveţe de la măicuţele în vârstă până purtarea la ascultare cu cuvioşie şi cu bună rânduială.

Pentru meritele sale întru renaşterea şi dezvoltarea vieţii monahale, Egumena Eustafia a fost decorată de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir cu dreptul de a purta Cruce cu pietre scumpe şi cu alte înalte distincţii bisericeşti precum Ordinul „Cuv. Daniil al Moscovei", Ordinul „Cuv. Parascheva" gr.II şi „Cuv. Efrosenia, Mare Cneaghină a Moscovei".

Datorită străduinţei obşteşti, cârmuite cu multă înţelepciune de către maica stareţă, ajutată de soborul mănăstiresc, consiliul administrativ, Egumenul Pafnutie - duhovnicul mănăstirii, se desfăşoară o bogată activitate duhovnicească şi economică. Astfel, în anul 1994 ÎPS Mitropolit Vladimir sfinţeşte Biserica de vară, cu multe eforturi materiale din partea obştii monahale, în 1997 se reuşeşte instalarea porţii mănăstirii, în 1998 mănăstirii Răciula îi este retrocedată fosta odaie, biserica de iarnă şi corpul de chilii sunt încălzite cu gaz, cu propriile mijloace s-au răscumpărat 24 de case-chilii. În anul 2004, pe lângă poartă a fost construit un paraclis.
Pentru a nu tulbura modul de trai mănăstiresc şi pentru a rămâne fideli regulilor şi rânduielilor creştineşti, la poarta mănăstirii a fost instalată o soră de gardă care nu permite femeilor să intre pe teritoriu fără fustă şi broboadă.

Deja câţiva ani durează reparaţia bisericii de vară, dar cu nădejde în Dumnezeu şi cu ajutorul ctitorilor lucrul merge înainte. Maica stareţă supraveghează personal cum decurge reparaţia, pentru ca totul să fie făcut cu frică de Dumnezeu şi bun-gust.

Deşi are venerabila vârstă de 85 de ani, maica Egumenă urcă şi acum scările la cafas pentru a dirija corul la Sfânta Liturghie.

La 21 iunie a.c., în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel au fost aduse în faţa Sfântului Altar primele mlădiţe tinere de către maica Eustafia, săvârşindu-se taina tunderii în monahism de către Egumenul Pafnutie. Acesta este un semn clar al strânsei legături dintre generaţii pe care maica stareţă ştie să le valorifice mai bine ca oricine.

Pentru toată dăruirea ei pentru Hristos şi pentru obştea pe care o conduce, rugăm pe Bunul şi Îndurătorul Dumnezeu să trimită scumpei noastre Egumene maicii Eustafia belşug de har, bogată milă şi mulţi ani de cârmuire a sfintei noastre mănăstiri.

Cu cele mai sincere urări de bine, vieţuitoarele mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului", ctitorii şi creştinii binecredincioşi.