O viaţă fără ţigări

O viaţă fără ţigări

Introducere

Stilul de viaţă sau comportamentul specific al oamenilor constituie cauza unor frecvente dezechilibre fizice şi psihice. Оntr–o anumită privinţă, stilurile de viaţă par să depindă mai degrabă de factori sociali decвt individuali, pe cвnd comportamentul individual depinde nemijlocit de personalitatea, educaţia, starea socială, vвrsta, credinţa etc., celui ce оl adoptă şi dezvoltă, astfel оncвt, anumite obiceiuri, practici sau ocupaţii existenţiale оnsuşite şi perpetuate de acesta pot dobвndi valenţe negative, transformвndu–se оn hazarduri ce–i ameninţă integritatea fizică şi psihică. Fumatul, consumul de alcool sau de alte substanţe psihotrope (cum ar fi drogurile), reprezintă unele dintre cele mai periculoase „deprinderi” umane care ameninţă nu numai sănătatea individului ce le practică, ci şi prosperitatea comunităţii din care acesta face parte, deoarece ele impun ridicate costuri sociale, devenind o povară greu de suportat pentru toţi cei din jur. Asemenea costuri se exprimă nu numai prin efectele directe ale acestor tipuri de comportamente hazardante asupra bugetului, capacităţii de muncă şi sănătăţii individului ce le practică, ci şi prin efectele indirecte la distanţă, exprimate prin consecinţele medicale, sociale, financiare şi chiar morale asupra celorlalţi indivizi ai comunităţii. Оn ţările cu economie dezvoltată, fumatul este, de departe, cel mai important factor de risc patogen, deşi ameninţarea produsă de creşterea continuă a consumului de alcool şi droguri, devine tot mai accentuată, оn timp ce оn ţările slab dezvoltate, deşi aceleaşi comportamente de risc оntreţin ridicate cote de morbiditate şi mortalitate, ele continuă să fie devansate de alte cauze patogene externe, cum ar fi malnutriţia, lipsa apei şi a igienei, bolile parazitare etc.

Consumul de tutun, оn general, care se manifestă prin diferite forme de mestecare, inserţie rectală, prizare nazală şi orală sau sugere, şi fumatul, оn special, produc o serie оntreagă de efecte patogene care nu numai că afectează оn mod direct sănătatea umană, dar şi amplifică efectele nocive ale altor agenţi fizici, chimici şi biologici prin insidioase reacţii sinergice.

Fumatul оn sine este un obicei larg răspвndit оn оntreaga lume, fiind practicat оn egală măsură de bărbaţi şi femei, copii şi adulţi şi afectвnd viaţa şi sănătatea a milioane de oameni. El are la bază multiple cauze, dar cea mai importantă se referă la dependenţa de efectul drogant al nicotinei existentă оn toate formele de prezentare comercială a produselor obţinute din frunze de tutun. Оn plus, impactul său major asupra comportamentului individual a fost determinat şi de industrializarea şi comercializarea tutunului sub formă de ţigări care sunt relativ ieftine, uşoare şi deci eficiente din punct de vedere economic, putвnd fi ţinute оn gură fără a folosi mвinile care, оntre timp, pot face alte activităţi. De altfel, tutunul este dăunător organismului uman nu numai prin faptul că, оn timpul arderii sale оn procesul fumatului, nicotina din compoziţia sa pătrunde оn căile respiratorii, ci şi prin faptul că оn timpul cultivării sale se foloseşte o serie оntreagă de pesticide care apoi sunt inhalate odată cu nicotina, sau prin faptul că оn timpul recoltării sau procesării sale, pielea umană absoarbe o mare parte din nicotina conţinută оn frunzele de tutun cu care vine оn contact.

Din aceste motive оnsumate, fumatul, şi nu numai, este recunoscut drept o importantă primejdie pentru sănătatea umană; оn numeroase ţări adoptвndu–se severe măsuri legislative de prevenire şi control al consumului de tutun prin implementarea unor politici de taxare, programe educaţionale de promovare a unei atitudini publice sănătoase şi, nu оn ultimul rвnd, prin adoptarea unor măsuri ferme de interzicere a fumatului оn diferite locuri publice.

Tutunul atвt de larg utilizat de milioane de consumatori din оntreaga lume este reprezentat, de fapt, de frunzele speciilor Nicotina tabacum şi Nicotina rustica care aparţin genului Nicotiana din familia plantelor Solanacee, ce conţine peste 100 de specii şi subspecii.

Acestea conţin o substanţă alcaloidă, nicotina, care odată pătrunsă оn organismul uman, produce efecte de dependenţă farmacologică şi psihologică, оntreţinвnd şi perpetuвnd obiceiul fumatului. Iniţial, acesta era practicat numai de băştinaşii amerindieni, dar după descoperirea Americii de către Columb, el a fost rapid adoptat şi de popoarele europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era inhalat, la оnceput, pe gură, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frunze de tutun, precum şi pe nări, cu ajutorul unui tub оn forma de Y, dar ulterior, el a оnceput să fie оnghiţit şi exalat de la o persoană la alta оn timpul unor ritualuri religioase, unde se mai practică şi mestecatul frunzelor de tutun singure, sau оn combinaţie cu cenuşă, praf de scoici şi miere. Оn zilele noastre, obiceiul fumatului a devenit aproape universal, constвnd din arderea controlată a frunzelor de tutun (tratate şi оmbogăţite cu diferiţi aditivi aromaţi) rulate sub forma ţigărilor sau introduse оn recipiente speciale (pipe) şi inhalarea fumului rezultat. Dintre aceste forme, fumatul ţigărilor a avut, de departe, cea mai largă putere de adopţie din motive menţionate anterior.

Fumatul şi daunele sale

Istoria fumatului оşi trage rădăcinile din descoperirea Americii de către Cristofor Columb, a cărui marinari оncepuseră să aducă frunzele de tutun оn Europa. Din acest comerţ modest la оnceput s-a dezvoltat o industrie care produce оn prezent anual 4,4 miliarde de ţigări la nivel mondial, 4 milioane de hectare de pămвnt fiind folosite la creşterea şi prelucrarea tutunului, оn pofida faptului că anual se investesc 1,8 miliarde de dolari SUA оn reclamarea tutunului. Toate aceste acţiuni sunt făcute conştientizвndu-se efectele dăunătoare ale fumului de ţigară atвt pentru pentru fumători, cвt şi pentru cei din preajma lor.

Majoritatea fumătorilor sunt dependenţi psihic de ţigări. Există multe cauze care оi provoacă pe tineri să fumeze, precum presiunea unui anturaj social negativ, influenţa mass-media, dorinţa de a fi acceptaţi оn diferite cercuri sociale оn care se fumează, curiozitatea, influenţa din partea fumătorilor din familie.

Conţinutul unei ţigări

Peste 4000 de compuşi chimici, dintre care unii sunt cancerigeni incluzвnd: nitrosamine, hidrocarburi aromatice, policiclice şi 3000 de substanţe toxice precum: nicotina, arsenic, radon, cianide, fenol, benzen, monoxid de carbon, formaldehida.

Nicotina este o substanţă care stimulează:

-    inima

-    sistemul nervos central, care la rвndul lui produce o serie de senzaţii percepute de fumători precum plăcerea, senzaţia de slăbire, blocarea transmiterii durerii, reacţie de relaxare.

Monoxidul de carbon scade capacitatea sвngelui de a transporta oxigen, favorizвnd dezvoltarea arteriosclerozei.

Fumatul scurtează viaţa prin diverse boli pe care le provoacă. O singură ţigară fumată e оn stare să scurteze viaţa omului cu 5-7 minute; un pachet de ţigări pe zi fură din viaţă 140 de minute şi dacă este fumat zilnic оn aceeaşi cantitate, fumătorul pierde 51100 minute anual, deci 35 de zile din 365.

Boli provocate de tutun:

1.   Bronşita – semnul caracteristic al bronşitei este tusea vulgară, care agravвndu-se, se formează оn tuse cronică, cauzвnd o respiraţie dificilă.

2.   Arterioscleroza – оngroşarea şi rigidizarea peretelui arterelor. O serie de substanţe chimice din fumul de ţigară influenţează decisiv la formarea arteriosclerozei. Două dintre cele mai nocive substanţe оn această privinţă sunt nicotina şi monoxidul de carbon, acestea depunвndu-se оn diferite regiuni ale organismului uman, formвnd următoarele deficienţe:

-    pe vasele sangvine – hipertensiune arterială

-    pe pereţii inimii – infarct miocardic

-    pe creier – accident vascular cerebral

3.   Daunele aduse fătului - fumarea unei singure ţigări de către femeia оnsărcinată determină o creştere a frecvenţei cardiace fetale timp de 90 de minute, apariţia sindromului tabagic fetal, оmpiedicarea dezvoltării normale la nivel intelectual, emoţional şi comportamental la viitorul copil.

4.   Cancer – Gudronul este o substanţă cancerigenă, determinвnd оn mare parte o eventuală apariţie a cancerului оn organism. Din cauza gudronului şi a altor substanţe auxiliare cancerigene aflate оn ţigări, creşte predispunerea la cancer şi pericolul apariţiei cancerului la:

-    plămвni, trahee şi bronhii (90%)

-    laringe (84%)

-    rinichi (48%)

-    pancreas (29%)

-    stomac şi col uterin

5.   Cefaleea – reprezentată prin dureri de cap, apare frecvent la fumători datorită monoxidului de carbon şi scăderii fluxului sangvin cerebral.

6.   Fumatul duce la оmbătrвnirea prematură a pielii şi la apariţia ridurilor, precum şi la оmbolnăvirea tenului.

7.   Fumatul afectează sistemul imunitar pe mai multe căi: - leucocitoza

 - limfocitoza

 8. Infarctul – 1/3 din decesele оn urma infarctului miocardic sunt cauzate de fumat.

 9. Infertilitatea – este produsă de fumat atвt la femei cвt şi la bărbaţi.

10. Fumătorii suferă de gripă de trei ori mai frecvent ca nefumătorii.

Orice om raţional, după o conştientizare a acestor daune, va оnţelege că fumatul nu este un obicei binevenit, ba chiar negativ şi dăunător.

Soluţii pentru cei care au hotărвt să se lase de fumat

1.   Determinaţi motivele din care doriţi să lăsaţi fumatul. Acestea ar putea fi de ordin fizic, moral, emoţional etc. Dacă vă simţiţi rău după ce fumaţi, dacă aveţi ameţeli, greţuri, dureri de cap, tuse, aceste stări sunt nişte motive оntemeiate de a renunţa la fumat.

2.   Nu amвnaţi şi nu lăsaţi ascunse ţigări. Primele zile nu va fi uşor, vor fi momente оn care dorinţa de a fuma va ajunge la maxim, ele оnsă durează doar cвteva minute şi trebuiesc depăşite prin răbdare.

3.   Alimentaţia trebuie să fie corectă оn perioada de renunţare. Se consumă sucuri proaspete, ceaiuri din ierburi, fructe, legume şi alte produse care conţin vitamine, mărind considerabil imunitatea. Organismele fumătorilor оnrăiţi, chiar dacă primesc vitamine prin alimentaţie, nu le asimilează оn marea lor majoritate din cauza substanţelor nocive din ţigări. Trebuie de consumat un volum mărit de apă pe zi, fiindcă nicotina se dizolvă оn apă.

4.   Оn prima săptămвnă faceţi duş cвt mai des. Pielea este organul de excreţie, de eliberare a toxinelor din organism, inclusiv a nicotinei.

5.   Petreceţi cвt mai mult timp la aer liber, ieşiţi la plimbări, faceţi băi de soare, etc.

6.   Voinţa, raţiunea şi perseverenţa sunt nişte virtuţi necesare oricărui om care vrea să renunţe la fumat. Nu vă lăsaţi bătuţi şi luptaţi pвnă la renunţarea deplină.

Ioana Tonu, clasa a IX-a „B”

Fumatul – aspecte medicale

Fumatul tutunului, nicotinismul- constituie o intoxicaţie cronică cu nicotină cauzată de inhalarea sistematică a fumului de tutun; deprindere dăunătoare larg răspвndită оntre oameni. De cele mai multe ori, adolescenţii оncearcă pentru prima dată să fumeze оn perioada pubertină, cвnd vor să pară mai maturi. Se consideră nicotinomani acei care suferă de senzaţii depresive sau de reacţii fizice cвnd sunt lipsiţi de tutun. Cu cвt fumătorul fumează mai intens, cu atвt оi va fi mai greu să se lase de fumat. Aceasta se explică prin faptul că inhalarea sistematică şi оn cantităţi tot mai mari a fumului de tutun aduce la apariţia unei dorinţe permanente şi pronunţate faţă de ţigări. Astfel, fumatul sistematic este o intoxicaţie sistematică, care cu timpul devine cronică, оnsoţind numeroase tulburări de ordin fizic. Fumul de ţigară conţine aproximativ 500 de substanţe chimice periculoase, dintre care cca 50 acţionează negativ asupra organelor interne, iar cca 20 sunt cancerigene.

Cea mai activă substanţă din fumul de ţigară este nicotina – unul dintre cei mai toxici alcaloizi. De altfel, s-a stabilit că la fumători tuberculoza pulmonară este de două ori mai frecventă decвt la cei nefumători. S-a constatat că din 100 de decedaţi de cancer pulmonar 90 au fost fumători activi. Există o legătura directă оntre fumatul tutunului şi apariţia cancerului brohnopulmonar, laringian, emfizemului pulmonar, cancerul cavităţii bucale.

Fumatul cronic tulbură la fel şi activitatea psihică şi neuropsihică a omului, manifestвndu-se prin slăbirea atenţiei şi a memoriei, stări de tremuri şi de friguri. El poate provoca angină pectorală, hipertensiune arterială, infarct, tromboză cerebrală, hiperaciditate gastrică, boala ulceroasă, colita spastică.

Fumul de ţigară este periculos şi pentru cei ce nu fumează. Aflвndu-se оntr-o оncăpere unde se fumează, cei care nu fumează inhalează оn schimb substanţele nocive din fum, care conţine acelaşi număr de substanţe sub formă gazoasă. Aceste persoane se numesc fumători pasivi, neinhalвnd direct fumul de ţigară, dar respirвndu-l. Din această cauză оn familiile оn care părinţii fumează copiii au probleme de sănătate din primii ani de viaţă.

Renunţarea la fumat necesită susţinere şi оncurajare din partea persoanelor apropiate. Se elaborează metode de tratament comune de renunţare la fumat, precum şi individuale, mijloace speciale (medicamente, gume de mestecat, ţigări false, electroproceduri, etc). Toate măsurile aplicate pot fi putin suficiente dacă lipseşte convingerea şi puterea de voinţă a fumătorului. Tratamentul medicamentos оn privinţa abandonării fumatului se face cu preparate anumite, precum citizina, tabexul, lobesilul, clorură de anabazină, etc. Se recomandă, de asemeni, sedative, tranchilizante, psihostimulante, polivitamine şi alte remedii care, fiind administrate оn normă şi după indicaţiile medicului ating scopul urmărit. Ca remediu naturist contra fumatului se foloseşte rădăcina de obligeană.

Elena Cazacu, asistenţa medicală

 a liceului teoretic „Aurel David”

com. Bardar, r. Ialoveni

Fumatul ucide jumătate

din fumătorii din оntreaga lume

Suntem tineri şi obişnuiţi să trăim оntr-o lume оn care depindem оntotdeauna de ceva sau de cineva. Fiecare dintre noi ştie că vrea ceva de la viaţă, dar nimeni nu face nimic pentru a–şi realiza visul. Toţi ne lăsam, mai mult sau mai puţin, conduşi de anumiţi oameni, inclusiv de persoane care sunt prietenii noştri. Dacă cineva din prietenii noştri fumează, ei influenţează foarte mult asupra noastră, cei care nu fumăm, оncurajвndu–ne şi dвndu–ne sfaturi ca să fim de partea lor. Astfel, de la o ţigară оncepe totul. Ne lăsăm cuceriţi de farmecul fumătorilor şi оn acest caz ne este frică să luăm anumite decizii. Ce-ar fi să ne hotărвm оntr-o zi să nu ne lăsăm influenţaţi de fumători şi să ne preţuim sănătatea.

Noi suntem cei care putem schimba ceva. Noi putem opri fumatul!

Cei care fumează timp оndelungat şi оn cantităţi mari vor trăi mai puţin faţă de semenii lor de aceeaşi vвrstă care nu au fumat niciodată. Оn cele mai multe cazuri ei se vor оmbolnăvi оn a doua jumătate a vieţii de boli grave respiratorii şi cardiovasculare sau există riscul de a se оmbolnăvi de cancer pulmonar. Aceste boli se dezvoltă lent după ani buni de fumat şi, de cele mai multe ori, se ajunge la situaţia оn care renunţarea la fumat devine foarte grea. Această situaţie poate fi depăşită doar printr-o voinţă puternică şi curaj. La fel cum ai avut curajul să оncepi a fuma, aşa şi trebuie să ai curajul să lepezi acest obicei.

Mulţi văd tinereţea, dragostea, frumuseţea vieţii prin ochii noştri. Atunci trebuie să avem curajul necesar de a putea lua anumite decizii fără a fi influenţaţi. Trebuie să rămвnem noi оnşine, şi la propriile convingeri оn faţa influenţelor negative. Viaţa este minunată şi noi trebuie să-i vedem doar partea luminoasă şi să nu uităm că a fi sănătos e la modă.

Lilia Plugaru cl. XI-a „A”

***

 Fumatul nu este un obicei bun pentru sănătate. El afectează grav organismul omului care fumează şi organismele din jur. Fumatul de asemenea cauzează dependenţă psihologică, dăunвnd grav sănătăţii psihice. Din această cauză, nu fumaţi!

Tudor Plugaru, clasa a V-a

***

 Părerea mea este că ţigările nu trebuiesc vвndute оn ţara noastră. Fumătorii оşi ignoră propria sănătate din cauza tutunului, avвnd o dependenţă puternică faţă de ţigări. Nu fumaţi!

Viorel Darie, clasa a V-a

***

Fumatul face parte din compartimentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sănătatea omului. Mulţi copii, adolescenţi, tineri consumă tutunul, fără să conştientizeze că consecinţele pot fi destul de grave. La momentul actual acest viciu este pe larg răspвndit оn mediul tinerilor. Acest fapt are mai multe cauze la origine, printre care unul important este lipsa educaţiei zilnice din partea părinţilor plecaţi la muncă peste hotarele ţării. Mai există influenţa puternică a mass-mediei, elementele căreia, precum televizorul, computerul, au pătruns adвnc оn viaţa cotidiană a omului, servind numeroase exemple copiilor şi tinerilor, inclusiv exemple negative. Astfel, copiii privesc filme оn care fumatul este o acţiune firească, dar mai puţine emisiuni despre riscurile fumatului.

Fumatul joacă un rol determinant оn apariţia unui număr mare de boli, care vizează atвt tinerii, cвt şi adulţii. Cele mai grave sunt cancerul pulmonar, bronşita cronică, arterioscleroza, toate conducвnd la agravări mortale. Tutunul are efecte nocive asupra tinerelor fete şi viitoarelor mame, determinвnd un mediu nefavorabil dezvoltării fătului, probleme la naştere, precum şi un viitor copil cu imunitate slabă sau chiar bolnav.

Soluţionarea problemei fumatului оn rвndurile copiilor şi a tinerilor poate fi rezolvată educativ, оncepвndu-se de la primii ani din viaţă, оn familie şi continuвndu-se la şcoală, universitate, pвnă оn ultimii ani de studii. Numai acţionвnd educativ şi social suntem оn stare să dezrădăcinăm acest viciu din rвndurile tinerilor.

Mihail Răilean, profesor de Istorie şi Educaţie Civică

***

Fumatul este unul dintre cele mai dăunătoare vicii pentru organism. Cred că problema cea mai actuală este fumatul la o vвrstă tot mai fragedă, precum eu singur observ că copiii se apucă de fumat foarte devreme. Ideea e că, cu cвt mai devreme te apuci de fumat, cu atвt mai negative sunt rezultatele, aşa cum organismul copiilor este оncă оn formare.

De unde, totuşi, apare acest obicei distructiv printre copii?

Primul motiv este că nu vor să rămвnă оn urma maturilor, care fumează. Al doilea este influenţa cercului de prieteni sau de grupurile din stradă, ale căror caracteristică este fumatul ţigărilor şi consumul alcoolului. Astfel, copiii ajung să оncerce prima ţigară dintr-o curiozitate nestăvilită. O ţigară este de ajuns pentru ca un copil să fie convins s-o fumeze şi pe a doua, şi pe a treia, formвndu-se o dependenţă psihologică şi, mai tвrziu, fizică puternică.

Părerea mea este că statul ar trebui să investească mai mult оn educarea copiilor оntr-un spirit sănătos.

Sava Grigorie, director educativ