„Un trandafir, o lumânare, pentru Sfântul Ştefan cel Mare”

Aşezată chiar pe malul bătrânului Nistru, Ustia primeşte ca o mamă iubitoare pe toţi cei care se întâmplă să-i treacă pragul. Acest lucru l-am simţit şi noi, când în dimineaţa zilei de joi am intrat în sat. Pe măsură ce ne apropiam de biserică, timpul se întorcea în veacurile trecute, căci în jurul locaşului erau roiuri de oameni în portul tradiţional moldovenesc. Încet, dar apoi mai tare şi mai desluşit, inima Moldovei de altădată bătea ca odinioară, chiar în satul Ustia. Toate acestea s-au săvârşit cu osteneala preotului paroh al bisericii cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe" din sat - părintele Ioan. Ajunşi tocmai la citirea Acatistului Sf. Voievod Ştefan cel Mare, ne-a impresionat profund atmosfera din biserică: un sobor de 12 preoţi, în frunte cu protopopul de Criuleni şi Dubăsari, Părintele Teodor Pelin, citeau acatistul, iar enoriaşii ascultau cu evlavie rânduiala. Pomenirea Sfântului a continuat cu predica Părintelui Teodor, din care am spicuit frumoasele cuvinte: „Ştefan se culca cu rugăciunea şi se scula cu rugăciunea. El era mereu lângă oştenii săi. În aşa fel, Sfântul este o pildă pentru toţi conducătorii ţării noastre." La încheierea slujbei, întregul sobor a săvârşit şi o slujbă de pomenire a ostaşilor căzuţi în războiul din Transnistria, care, intuiam noi, se uita cu dor de dincolo de apele Nistrului la fraţii săi care îl slăveau pe domnitorul Moldovei.

„N-are-n lume asemănare
Decât doar cu mândrul soare..."

În cadrul festivalului au venit să-l cinstească pe „marele ctitor de Neam şi de Ţară" peste douăzeci de colective etno-folclorice în frunte cu preoţii bisericilor a căror enoriaşi sunt mulţi dintre cântăreţii din aceste formaţii. Intraţi în Casa de Cultură, simţeam un miros de folclor şi tradiţii care, credem, sunt aidoma prosoapelor de la icoanele din casa omului pentru acel local. Odată aşezaţi în scaune, ne-a apucat nerăbdarea. Dar nu am aşteptat mult. Protopopul Teodor a ţinut un frumos discurs despre Sf. Ştefan, după care a binecuvântat începutul manifestărilor.

Imediat după aceasta sala a tăcut, căci versuri măreţe au început a izvorî din scenă: „Fraţilor, rămâneţi fraţi, / Într-o ţară, într-o lume / Într-o limbă / Într-un nume...". Era vocea lui Nicolae Darie, artist emerit al poporului, care îl întruchipa pe Voievod în bogatele sale veşminte domneşti. La un moment dat chiar am crezut că s-a pogorât din cer Sfântul... Grupul care a înfierbântat sala a fost din satul Căpriana - „Ştefan - Vodă" - ansamblu care se mândreşte cu „ciobănaşul cu mustăcioara ca pana corbului": Tudor Ungureanu. Acest dibaci cântăreţ a reaprins moldoveanul din fiecare dintre cei prezenţi cu scânteile ce săreau de la degetele sale care nu se desprindeau de cobză. Ascultându-l, ne-a părut că o fi fiind el vre-un strănepot din neamul lăutarilor de la curtea domnească. Doinele lui „Ştefan - Vodă" au aprins musafirilor pofta de mai multă muzică. În aşa fel pe scenă s-au perindat „Nistrenii" din Slobozia - Duşca, „Îngeraşii" din Izbişte, „Stejăreii" din Cruglic, „Răzeşii" din Măşcăuţi, precum şi alte ansambluri cu denumiri ca la moldoveni şi voci de privighetori. Împreună cu ceilalţi musafiri ai satului Ustia ne-am lăsat copleşiţi de adevăratul spirit moldovenesc, botezat de Dumnezeu şi miruit de folclor.

Deşi s-a cântat fără încetare mai bine de patru ore, nu era nici umbră de oboseală pe feţele binecredincioşilor, care mai mult se îmbogăţeau sufleteşte, dovadă fiind lumina ce se reflecta pe chipurile lor. Printre ansamblurile care au participat s-a făcut menţionat acel numit „Marianca" din satul Bălăbăneşti, care avea o floare de tânără cu voce de înger prinsă-n pieptul formaţiei.

De la Valeriu Ciobanu, „fratele" mănăstirii Putna, care, de fapt, este veteran al războiului transnistrean, am aflat că festivalul a primit binecuvântare de la Sfânta Mănăstire unde-şi doarme somnul de veci Sf. Ştefan. Iar cel căruia îi aparţine meritul de a fi început şirul de festivaluri care din '98 încoace înfrumuseţează raioanele Criuleni şi Dubăsari este Părintele Vasile Pistrui, parohul bisericii „Minunea Arhanghelului Mihail" din oraşul Criuleni. L-am găsit după festival cu zâmbetul pe buze: „Sunt fericit că scânteia ce am avut-o a luat foc şi că festivalul se organizează în continuare."

Cel mai fascinant moment al sărbătoririi a fost sfârşitul festivalului, când la îndemnul Părintelui Teodor, întreaga sală, dar şi scena, a aprins lumânări şi a închinat cerurilor cântarea „Când a fost să moară Ştefan". Pe ici şi pe colo se vedeau sclipiri de lacrimi scăpate de oamenii din bunul neam românesc.

Cu un cuvânt de felicitare şi urări de bine către colectivele artistice şi sătenii din Ustia a venit şi Prot. Nicolae Ciobanu, consilier cultural al Mitropoliei Moldovei. Sfinţia Sa a vorbit celor adunaţi despre viaţa bineplăcută şi jertfelinică a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, îndemnând pe fiecare creştin să fie vrednic urmaş al acestui mare om al neamului. Părintele Nicolae a mulţumit şi organizatorilor pentru eforturile lor depuse spre buna desfăşurare şi în acest an al festivalului.

Băştinaşii Ustiei au fost într-atât de primitori şi calzi sufleteşte încât nu mai doream să părăsim acel sat. Ne-am promis să revenim şi în alte zile, să revedem hărnicia şi omenia la ele acasă. În drum spre capitală îngânam cântări din cele auzite la festival, mulţumind Sf. Voievod că ne-a ajutat să ajungem la sărbătoarea de pe malul Nistrului...

Artistul Nicolae Darie, interpretul rolului lui Ştefan cel Mare şi doamna Elena Frumosu, şefa Secţiei Cultură a raionului Criuleni s-au învrednicit din partea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Vladimir de medalia „Ştefan cel Mare" pentru merite deosebite pe tărâm cultural.

„S-arătăm prin fapta noastră
Tuturor necontenit
Că prin neamul său în lume
Ştefan-Vodă n-a murit."

Ecaterina Luţişina

_______________________________________________________________

 

_______________________________________________________________